PROGRESSU DI COVID
Fate una donazione
Aucun résultat
Vede tutti i risultati
Dumenica, u 17 di ghjennaghju 2021
  • abbrazzu
  • Libreria Ebook
  • Salute è medicina
  • Storia piatta
  • I filmi à vede
  • documentaries
  • spirituality:
  • rumanzesca
  • Fatti suciali
  • Audiobooks
  • Pensatori neri
  • Bellezza è moda
  • Discorsi di i dirigenti
  • Videos
  • Cucina africana
  • ambiente
  • Libri PDF
  • Libri da cumprà
  • E donne africane
  • stabilimentu
  • Iniziazione africana
  • stagnante Psychart
  • Matthieu Grobli
AFRIKHEPRI
Aucun résultat
Vede tutti i risultati
abbrazzu CUMPARATI NESSU
Alienazione culturale

Alenazione culturale

Alienazione culturale

Kouami Nb.t Yamssou Alsankara Par Kouami Nb.t Yamssou Alsankara
Da leghje: 4 min

CA storia di Kama cù a so dimensione coloniale hà influenzatu a vita di e populazioni di Kmt in u mondu sanu è ancu oghje. L'alienazione culturale pò esse definita cum'è a privazione di e libertà, di i diritti umani essenziali sperimentati da una persona o un gruppu suciale sottu a pressione di fattori culturali permanenti chì l'inservanu à a natura o à una classe dirigente.
A cunsequenza diretta hè a perdita di l'identità culturale di sta pupulazione chì hè dunque ubligata à assimilà à quella di u so ex culunistu. Cum'è se i Kmts soffrissinu di a sindrome di Stoccolma, caratterizata da u comportamentu paradossale di una vittima chì sente simpatia andendu finu à l'admirazione per u so boia.

Marcus Garvey, precursore di u Panafricanismu, hà dettu chì un populu ignurante di a so storia era cum'è un arburu senza radice. Infatti, luntanu da e so origine, tradizioni, usi è credenze, chiunque seria confusu. Pigliate l'esempiu di un omu chì, avendu avutu un accidente seriu, casca in coma è si sveglia cù una perdita totale di memoria, in un paese per ellu scunnisciutu. Ùn sà micca d'induve vene da pudè solu identificassi cù quelli chì campanu in questu paese. Serà cundottu à aduttà e so abitudine è à longu andà venerà à assumiglialu culturalmente, alluntanendusi di tuttu ciò chì li era cunnisciutu prima. U neru tende dunque à vulè assumigliassi, è questu inconscientemente, à a pupulazione bianca chì l'hà asservitu è ​​culunizatu. Questu si nota in a so vita d'ogni ghjornu, ancu s'ellu hà spessu prublemi à ammettialu per ellu stessu, face parte di ellu, di a so storia.
Senza scurdassi di mintuvà chì ogni nazione africana hà a so identità culturale secondu l'abitudini è l'usi di a so ghjente. A causa principale hè chì i negri si sentenu ubligati di dimenticassi di sè stessi per esiste è esse ricunnisciuti cù una certa dignità umana. Alienà li permette di cullà in a scala suciale, apprupriandusi di sta cultura chì ùn hè micca a soia serve di prumuzione suciale. In effetti, malgradu a fine di a schiavitù è di a culunizazione, a persona nera tene à mente chì l'omu biancu hè quellu chì riesce in a vita, quellu chì detiene cunniscenze assolute è soprattuttu u putere di decide di quale si merita o micca. '' anu un locu di scelta in a sucietà. Ma cum'è dice un pruverbiu africanu: un pezzu di legnu pò stà in u fiume, ùn serà mai trasfurmatu in un caimanu.

Per esempiu, e nostre lingue regiunali africane sò più spessu messe l'ultime dopu à u francese è l'inglese. Alcuni genitori di a diaspora preferiscenu ancu chì i so figlioli ùn amparinu micca a so lingua africana per integrassi megliu in l'Occidente. Tuttavia, a lingua hè u primu veiculu culturale di una nazione perchè sprime u modu di pensà di un populu sanu. In linguistica, l'ipotesi di Sapir-Whorf rivela ancu chì una lingua pò indicà u modu di pensà è di pensà di una persona. Cusì, a cultura è u modu di vita influenzanu u modu di cumunicà è per mezu di a lingua, l'idee è u cumpurtamentu di una persona ponu esse rilevati. A lingua ci permette dunque di priservà i nostri usi. Parlà di quellu di l'Occidenti hè assimilà u mondu Occidentale. Integrazione in un paese stranieru ùn significa micca sempre chì duvete girà a pagina è dimenticà d'induve vene.

Quandu si tratta di sguardi, parechji tendenu à sembrà persone bianche, raddrizzendu i so capelli è spogliatuli a pelle mentre ignoranu u periculu di sti chimichi. Perchè l'omu è a donna neri cù u so culore di ebanu è i capelli afro ùn devenu micca esse naturalmente belli? Perchè sente u bisognu di esse più chjaru, cù capelli più lisci è caratteristiche fini? I media è i cusmetichi attuali ùn sò micca di assai aiutu in questa zona ma sempre di più persone cercanu di fà accettà a cumunità nera ch'elli devenu apprezzà se stessi per esse. rinfurzà.

Quandu ùn sapete micca da induve venite, hè difficiule di sapè induve andate

Comu spiegà Naturi Ebano, in Ritornu à a natura, pagine 33 è 34 , i capelli sò un simbulu simbuluvule in Africa, i capelli di u tempu chì parechji permette à identificà da quale a società o regione hè stata una persona [totemic, clan, hairstyle sociale]. Quand'ellu hà fattu capu, i schiachi (maschile è femine) scantearanu i so capelli è ùn puderanu micca cumunicà. Più più cà una perdita di u capeddu, era sopratuttu una privisioni di identità in modu di rinfurzà è anhumanizà.

Quandu i slavers snatched the esclaves da a so tarra è i trasportaru à l'Amérias, u cruciamentu hà da parechje mesi, spessu più di sei mesi. I capelli faciani di i servitori anu avutu u tempu di crecerà, è quelli chì i capelli ùn anu micca cutatu, anu anch'ellu in crescente. Puderemu chì puderebbe tassà fà imagine chì parechje capelli chì ùn sò micca stati lavati, pittati o trattati di più di sei mesi.

È questu in e cundizioni drammatiche in chì i schiavi eranu trasportati. À a so ghjunta in l'Amérique anu soffrittu in più di a so cundizione di schiavi, l'autore di piuma di i so capelli brutti è scunnisciuti. À questu tempu, unu di i castichi chì i maestri inflitti à schiavi recalcitranti era di immergersi u capu in una soluzione d'acqua è di soda càustica. Oltre e ferite, l'altri schiavi anu osservatu chì sta preparazione liscia i capelli per a dritta. Sò natu i principi di radicamentu di i capelli moderni ".

 

Storia di l'Esclavitudia, Critica di u Discorsu Eurocentric
Storia di l'Esclavitudia, Critica di u Discorsu Eurocentric
Storia di l'Esclavitudia, Critica di u Discorsu Eurocentric
15,22 €
in magazinu
2 novu da 15,22 €
1 adupratu da 33,48 €
Cumprate 15,22 €
Amazon.fr
Ultimu aggiornamentu u 17 di ghjennaghju di u 2021 5:51
Recomandazioni di l'articulu

Mu, u cuntinente persu - James Churchward (PDF)

The Golden Age of Atlantis - Diana Cooper (Audio)

L'età d'oru di l'Atlantis - Diana Cooper (Audio)

The Alchemist - Paulo Coelho (Audio)

Alchimista - Paulo Coelho (Audio)

U marabout viziosu (storia)

U marabout viziosu (storia)

Watch Belle (2014)

Watch Belle (2014)

Aucun résultat
Vede tutti i risultati
  • abbrazzu
  • Libreria Ebook
  • Salute è medicina
  • Storia piatta
  • I filmi à vede
  • documentaries
  • spirituality:
  • rumanzesca
  • Fatti suciali
  • Audiobooks
  • Pensatori neri
  • Bellezza è moda
  • Discorsi di i dirigenti
  • Videos
  • Cucina africana
  • ambiente
  • Libri PDF
  • Libri da cumprà
  • E donne africane
  • stabilimentu
  • Iniziazione africana
  • stagnante Psychart
  • Matthieu Grobli

Copyright © 2020 Afrikhepri

Welcome!

Entra in u vostru contu quì sottu

Mot de passe oublié?

Crea un novu contu

Riempite u formulariu sottu per registrà

Tutti i campi necessanu. Log in

Ritruvà a vostra password

Scrivite u vostru nome d'utilizatore o l'indirizzu email per resettà a vostra password.

Log in

GRAZIE PER A SPARTITU

  • Facebook
  • SMS
  • n'ambasciata
  • Skype
  • Messenger
  • Gmail
  • Malice
  • Twitter
  • Impressum
  • LinkedIn
  • stampa
  • Reddit
  • Amore Questu
  • scalza
  • Copia u ligame
  •  Ardu
Cliccate quì per chjude stu missaghju!
Questa finestra se chjude automaticamente in 7 seconde
Share via
  • Impressum
  • LinkedIn
  • Malice
  • Gmail
  • Messenger
  • Skype
  • n'ambasciata
  • Copia u ligame
  • stampa
  • Reddit
  • Amore Questu

Aghjunghjite una nova playlist

Mandà sta à un amicu